Înțelegerea rezultatelor analizelor specifice diabetului se poate dovedi crucială în gestionarea corectă a afecțiunii.
Diabetul este o afecțiune cronică ce necesită o atenție profilactică deosebită, întrucât poate afecta diferite sisteme ale organismului.
Din acest motiv, persoanelor care au diabet li se recomandă să meargă la consultații de mai multe ori pe an și, de asemenea, să consulte periodic diverși specialiști în domeniu pentru a depista eventualele probleme și complicații care ar putea apărea.
Pe lângă verificarea periodică a tensiunii arteriale, măsurarea glicemiei și consultațiile oftalmologice, există o serie de teste de laborator care se recomandă a fi realizate, pentru a urmări evoluția glicemiei, a funcției renale, a sănătății cardiovasculare și a altor sisteme ale organismului.
Probabil nu se așteaptă nimeni să poți interpreta specific rezultatele unui test de laborator, însă este recomandat să știi câte ceva despre acestea, astfel încât să înțelegi mai bine eventualele probleme cu care te poți confrunta.
Dacă nu este deja o practică obișnuită ca medicul specialist să îți înmâneze o copie a rezultatelor de laborator, îi poți cere o copie data viitoare. Astfel, vei putea să ții o evidență a dinamicii parametrilor obținuți în urma susținerii testelor de laborator.
Articolul de față vine în ajutorul tău dacă vrei să înțelegi, în viitor, cum să interpretezi testele de laborator și să le înțelegi întocmai, astfel încât să poți discuta cu ușurință cu medicul specialist care îți este alături în gestionarea simptomelor bolii.
Metode de investigare
Metodele de investigare sunt diverse și, cel mai adesea, stau sub recomandarea medicului specialist. Deși există și anumite metode specifice și mai precise, există totuși și anumite metode de investigare care se recomand în mod uzual.
Iată care sunt câteva dintre acestea:
Glicemia bazală (à jeun sau pe nemâncate)
Glicemia bazală are valorile normale mai mici de 110 mg/dL. În funcție de glicemia à jeun (pe nemâncate), pacienții pot fi clasificați după cum urmează: glicemie à jeun 70-100 mg/dL = glicemie bazală normală, glicemie à jeun între 100-125 mg/dL (glicemie bazală modificată), glicemie à jeun mai mare de 126 mg/dL (posibil diagnostic de diabet).
Hiperglicemia provocată oral (testul de toleranță la glucoză)
În condițiile unei glicemii à jeun normale, existența unui diabet latent poate fi depistată prin acest test, care urmărește un protocol destul de simplu.
Rezultatele testului pot indica următoarele, în funcție de concentrațiile obținute: o glicemie mai mică de 140 mg/dL indică o toleranță normală la glucoză, o glicemie cuprinsă între 140-199 mg/dL indică o scădere a toleranței la glucoză, iar o glicemie mai mare de 200 mg/dL indică un posibil diagnostic de diabet.
Hemoglobina glicozilată
Reprezintă un indicator al hiperglicemiei cronice, asigurând evaluarea controlului metabolic al diabetului pe termen lung, ce corespunde duratei de viață a eritrocitelor (globulele roșii din sânge).
În condiții de hiperglicemie (concentrația glucozei de sânge mult prea crescută), moleculele proteice suferă un proces de glicozilare, proporțional cu mărimea creșterii glicemiei.
Glucozuria
Reprezintă determinarea concentrației de glucoză din urină, ajutând la dignosticare, însă este utilă și în monitorizarea răspunsului la tratament.
Apare la valori ale glicemiei mai mari de 180 mg/dL, acesta constituind „pragul renal”. În mod normal, glucoza este reabsorbită la nivelul tubilor renali și nu se detectează în urină.
Cetonuria
Demonstrează existența complicațiilor acute de tip cetoacidoză din diabetul zaharat. Corpii cetonici sunt absenți în urină la oamenii sănătoși, însă prezența lor reflectă modificările metabolice la diabetici, induse de disfuncții la acest nivel.
Lipidele plasmatice
Testele pentru colesterolul plasmatic măsoară concentrația HDL („colesterolul bun”), a LDL („colesterolul rău”) dar și a colesterolului total și trigliceridelor din sânge. O concentrație a HDL mai mare de 40 mg/DL, a LDL mai mică de 100 mg/dL și a trigliceridelor sub 150 mg/dL sunt considerate a reprezenta un risc scăzut de dezvoltare a problemelor cardiovasculare.
Cercetări recente demonstrează că, pentru persoanele care suferă de diabet, verificarea periodică a tensiunii arteriale și a concentrației de lipide plasmatice sunt chiar poate mai importante decât controlul periodic al glicemiei, în ceea ce privește prevenirea apariției afecțiunilor cardiovasculare.
Din acest motiv, planul Diafit vine în ajutorul tău pentru a-ți pune la dispoziție mese bogate în macronutrienți esențiali care te vor ajuta să controlezi nivelul plasmatic al colesterolului LDL, considerat a fi implicat în dezvoltarea aterosclerozei.
Diagnosticul tipului de diabet specific (1, respectiv 2) se face în funcție de rezultatele obținute în urma testelor de laborator. Mai mult decât atât, acestea trebuie repetate la intervale regulate și interpretate de către un medic specialist.
Întrucât intervalele considerate a fi fiziologic normale pot să difere (dar nu semnificativ) în funcție de laboratorul unde îți faci analizele, valorile prezentate mai sus sunt aproximative, iar rezultatele obținute trebuie interpretate de către personalul avizat și calificat în domeniu.
Planul Diafit, dezvoltat de medici diabetologi specialiști vine în ajutorul tău pentru a te ajuta să îți atingi obiectivele de sănătate mult mai ușor și pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții.
Punându-ți la dispoziție un plan alimentar bine pus la punct, variat și complex, dar și un program de activități fizice – pentru că știm cât de important este un stil de viață activ în gestionarea diabetului -, Diafit are tot ce îți trebuie pentru a învăța cum să trăiești cât mai sănătos și pentru a adopta un comportament sustenabil.